Cercetarea asupra probioticelor demonstreaza atat partile bune cat si pe cele mai putin bune.

Un studiu din 2004, prin care s-a testat sistemul imunitar al unor studenti carora li s-a dat spre consum fie lapte fie Actimel, de-a lungul unei perioade de 6 saptamani(3 saptamani de studiu si 3 saptamani de examinare) s-au testat 19 biomarkeri diferiti. Din acesti 19 biomarkeri, numai 2 au aratat ca sunt diferiti in cadrul celor doua grupe, unul indicand cresterea productiei de limfocite iar celalalt indica cresterea productiei de celule CD56. Testele nu au fost ‚oarbe’ si arata ca probioticele nu au efecte asupra intregului sistem imunitar sau asupra abilitatilor acestuia.^[62]

Un studia efectuat in 2007 la Universitatea Cork din Irlanda a aratat ca dieta ce includea si lapte fermentat cu bacteria Lactobacillus a prevenit infectia cu Salmonella la porci.

Tot in 2007 studii clinice efectuate la Colegiul Imperial din Londra a demonstrat ca un consum preventiv a unui produs probiotic lichid comercial, care contine L casei DN-114001, L bulgaricus si S thermophilus, poate sa reduca incidenta diareei, asociata ingestiei de antibiotice, in mod special diareei severe asociate bacteriei gram-pozitive Clostridium difficile.

Intr-un studiu terapeutic dublu-orb, placebo-controlat, ce viza efectele unui cocktail probiotic asupra pancreatitei la Centrul Medical Universitar din Utrecht (UMC), 24 din 296 pacienti au murit intre 2004 si 2007, cu mai multe decese printre cei carora cocktail-ul probiotic li s-a administrat direct in intestin. Conform celor comunicate de purtatorul de cuvant al UMC, este posibil ca unele din aceste decese sa nu fi aparut fara probiotice, desi alte studii terapeutice conduse pe probiotice au fost mult mai concludente.

Eficacitatea si siguranta dozei zilnice de Lactobacillus acidophilus CL1285 in prevenirea diareei asociate ingestiei de antibiotice a fost demonstrata de Spitalul Maisonneuve-Rosemont din Montreal, intr-un studiu clinic asupra pacientilor spitalizati.