Ce sunt probioticele Imprimare

Un scurt rezumat asupra topicii:

  1. Ce sunt probioticele?

  2. Digestie si imunitate

  3. Avantajele folosirii probioticelor CH, taxonomie, avantaje, tulpini probiotice.

  4. Piata probioticelor: imagine de ansamblu, perceptia consumatorilor, competitori

  5. Viitorul probioticelor

  1. Ce sunt probioticele?

Microorganisme vii, care , cand sunt administrate in cantitati adecvate, confera un beneficiu sanatatii organismului gazda.

Care este rolul lor: bacterii bune pentru sanatatea tubului digestiv, crearea starii de bine, si care stimuleaza imunitatea organismului uman

Probiotice = pro bios = pentru viata

Exemple foto de probiotice:


 

BB-12® Bifidobacterium

 

 

LA-5® Lactobacillus acidophilus

  1. Cele mai importante beneficii documentate ale probioticelor

  1. starea de bine a tubului digestiv

  2. prevenirea scaunelor diareice

  3. imunitate

  4. sanatatea aparatului urogenital la femei

  5. ulcere

  6. ameliorarea starii de sanatate in urma unei operatii chirurgicale

Identificarea probioticelor ‘ideale’

Probioticele actioneaza astfel:

  1. exclud sau reduc aderenta patogenilor

  2. raman active metabolic

  3. produc compusi antagonici

  4. rezista substantelor antimicrobiene

  5. au abilitatea de a adera la celulele gazdei sau la microbe

  6. traiesc impreuna cu alte microorganisme dar si compun microflora locala, din organismul gazda

  7. sunt sigure, non-invazive, fara potential cancerigen sau pathogenic

Cum functioneaza probioticele?

Scopul primar este sa inhibe patogenii prin:

  1. Diminuarea potentialul redox

  2. Producerea substantelor antibacteriene

  3. Stimularea raspunsul imun al organsimului

  4. Excluderea prin competitie a celorlate baterii patogene

  5. Elibereaza acizi organici, care dimiuneaza pH-ul (inhibind patogenii), si stimuleaza cresterea absorbtiei nutrientilor

  6. Reduc aminele toxice

  7. Potenteaza activitatea enzimatica, stimuland digestia si producerea mai multor nutrienti

  8. Decompenseaza sarurile biliare

Rezultatul acestor actiuni conjugate este imbunatatirea echilibrului microflorei, a starii de sanatate si a performatelor organismului gazda.

Exista trei componente majore aflate intr-o interactiune constanta:

1. Celulele organismului gazda

2. Microflora intestinala

3. Alimentele ingerate

Tractul gastrointestinal – celulele organismului gazda

TGI este responsabil pentru digestia alimentelor ingerate cea mai mare parte a activitatii imunitare. TGI este organul uman cel mai expus substantelor straine, intrucat prin alimentatie aducem apa si nutrientii necesari supravetuirii corpului uman. 80% din celulele corpului cu activitate imunitara sunt concentrate in TGI; suprafata desfasurata care ar putea fi acoperita de TGI este de 300 metrii patrati, iar 1 mp produce 10 miliarde imunoglobuline.

Microflora intestinala este extrem de variata; cateva sute de specii de bacterii au fost detectate, iar cultivate in mod obisnuit sunt numai 30-40 specii. Utilizind metode moleculare (165 rRNA) oamenii de stiinta estimeaza ca pana acum s-au putut identifica mai putin de 25% din totalul speciilor care constituie microflora intestinala. Aceasta este de fapt un amestec divers si extrem de complex de microorganisme: bacterii anaerobe, protozoare ciliate si flagelate, fungi, bacteriofagi. Se estimeaza ca populatia de microorganisme este de 100 trilioane celule, de 16700 ori mai multe decat populatia Terrei.

Dezintegrarea alimentelor incepe in cavitatea bucala, unde se formeaza bolul alimentar, care ajunge in stomac; aici alimentele sunt supuse actiunii sucului gastric, dupa care ajung in intestinul subtire, unde sub actiunea sarurilor biliare, a sucul pancreatic si a microorganismelor, alimentele sunt descompuse pana la nivelul principiilor alimentare, absorbabile prin peretii intestinali. Microflora intestinala este afectata negativ de urmatorii factori externi: stress, dieta gresita, medicamente, microbi, climat. Deprecierea microflorei duce la boli de nutritie, alterarea functiilor fiziologice, imbatranire prematura, cancer, scaderea imunitatii, infectii.

Activitatile microflorei normale pot avea ca rezultat doua tipuri de efecte:

-efectele benefice de: inhibarea patogenilor, stimularea sistemului imunitar, absorbtia nutrientilor, sintetizarea vitaminelor, detoxifierea compusilor, scaderea productiei de gaze

- efectele detrimentale: productia toxinelor, diaree, constipatie, productie carcinogena, productie de H2S

Microflora normala a tubului digestiv:

Cavitatea bucala gazduieste 108 bacterii, stomacul 102 bacterii, instestinul subtire 106-7 bacterii, intestinal gros 1011-12 bacterii(9% din total), in timp ce in colon se regasesc 1012-13 bacterii, aproximativ 90% din totalul bacteriilor ce compun microflora.

Durata digestiei. Aceasta dureaza in medie 55-72 ore. Procesul de digerare incepe in momentul in care alimentele ajung in cavitatea bucala. In gura, alimentele petrec mai putin de 1 minut, iar digestia minimala, alimentele suferind majoritar procese fizice de zdrobire, macinare, amestecare, imbibare cu saliva, dar si un proces chimic, sub actiunea substantelor active din compozitia salivei-α amilaza. Bolul alimentar astfel format ajunge in stomac, unde este supus unei proces de sterilizare(aprox. 1 ora), sub actiunea acidului din sucul gastric. Bolul alimentar este degradat masiv sub actiunea sucului gastric, iar lichidul rezultat este evacuat in intestinul subtire, in portiunea sa initiala-duodenul. Aici, sub actiunea enzimelor sucurilor pancreatic si a sarurilor biliare incepe procesul de degradare(3-5 ore) a bolului alimentar, pana ce se obtin principii alimentare absorbabile, transportate apoi prin peretii intestinali in circulatia sangvina si limfatica. La acest nivel au loc si procesele primare de stimulare a imunitatii. Tranzitul prin intestinul gros/colon al bolul alimentar dureaza pana la 56 ore, iar la acest nivel au loc activitati biologice primare si resorbtia de apa.

Dezvoltarea florei gastro-intestinale

Tractul GI este steril in utero

El este populat in timpul traseului fatului prin vagin, la nastere, prin ingestia laptelui de mama si/sau a laptelui formulat special pentru nou-nascuti si bebelusi. Populatiile de bacterii care colonizeaza TGI al nou-nascutilor si bebelusilor ce consuma lapte de mama sunt Lactobacilli si Bifidobacteriile, precum si Bacteroizi, Clostridia, si bacterii enterice.

Coloniile de bacterii formate la nou-nascutii alimentati cu formule de lapte praf, sunt in mod traditional mult mai diverse, insa predomina Clostridia, Bacteroizii si bacteriile enterice, si s-au evidentiat putine colonii de Lactobacilli si Bifidobacterii, ceea ce reprezinta un minus major in constituirea unei flore microbiene echilibrate care stimuleaza imunitatea nou-nascutului si bebelusului. De aceea noile formule de lapte praf sunt cu adaos de Bifidobacterii.

Imunitatea

Este reprezentata de trei linii de aparare organismului uman o

  1. flora intestinala umana

  2. epiteliul intestinal uman

  3. sistemul imunitar uman

Prima linie de aparare-flora intestinala umana- cu efect de bariera sau rezistenta la colonizarea inestinului de catre patogeni. Aceasta ’opozitie deschisa’ se face direct prin urmatoarele actiuni: competitie, inhibarea dezvoltarii patogenilor, patogenilor si parazitarea acestora. De asemenea, o metoda indirecta de barare a dezvoltarii germenilor patogeni este cea a ‘curateniei’ generale a intestinului, de cele mai multe ori manifestandu-se prin diaree.

Ce fel de probiotice sa consumam?

Se recomanda utilizarea acelor tipuri de probiotice care au la baza studii clinice documentate. Ele sunt foarte clar individualizate in piata, deoarece tulpinile folosite pentru produsele probiotice au o denumire alfa, alfa-numerica(de ex. Bifidobacteria BB-12, sau Lactobacillus Acidofilus LA-5, Lactobacillus rhamnosus GR-1, Lactobacillus rhamnosus GG, Lactobacillus reuteri RC-14, Bacillus Coagulans GBI-30 6086, , etc).

Majoritatea producatorilor de suplimente alimentare care au lansat si comercializeaza pe piata suplimente alimentare probiotice, folosesc tulpini de culturi probiotice care nu au documentatie clinica. Ca atare produsul contine denumiri generice: ca bifidobacterii, lactobacillus acidofilus, etc, care pot avea sau nu efectele scontate pentru care sunt recomandate.

Prin comparatie, tulpinile de bacterii probiotice documentate clinic(a se vedea paragraful de mai sus) pentru care s-au facut sute de studii clinice si cercetari aprofundate de-a lungul a zeci de ani, au fost evaluate sub diverse aspecte dintre care cele mai importante sunt: stabilitatea, calitatea, eficacitatea, rata de supravietuire si siguranta in utilizare. Este important sa includem in alimentatie produse probiotice pentru a stimula starea de bine, dar, mai important, aceste bacterii sa fie vii atunci cand achizitionam produsul, cu alte cuvinte produsul consumat sa fie stabil la condiiile de raft (caldura, umiditate-factori agresivi care pot distruge bacteriile vii, daca ambalajul si/sau conditiile de depozitare nu sunt respectate).

 

  

Noua Definitie 

 

  

 

 

Grup de oameni de stiinta care ‘clarifica’ definitia  probioticelor

 

Articol scris de Lorraine Heller, 25-Jun-2009/preluat de pe www.NutraIngredients.com 

Asociatia Stiintifica Internationala pentru Probiotice si Prebiotice (ISAPP) a emis o ‘definitie ce clarifica’ termenul “probiotic”, ajutandu-i astfel pe producatori si legiuitori sa asigure o utilizare corecta a bacteriilor probiotice. Grupul non-profit, care spune ca misiunea sa este sa promoveze stiinta asupra probioticelor si prebioticelor, spera ca aceste clarificari vor aduce un plus de intelegere definitiei probioticelor, enuntata de FAO si OMS.Raportul a fost emis in 2002 de un grup FAO/OMS, iar criteriile acestui raport au fost aduse la cunostinta lumii intregi si acceptate ca linii directoare in utilizarea probioticelor, chiar si in absenta unei definitii reglementate. Oricum, ISAPP spune ca aceasta definitie nu este intotdeauna corect interpretata, si a avut ca rezultat folosirea incorecta a termenului.

“Termenul ‘probiotic’ este frecvent utilizat in mod eronat atat comercial, cand termenul este scris pe produse ce nu aduc nici un beneficiu starii de sanatate umana, dar si stiintific, unde termenul este folosit ca sa descrie bacteriile componente, bacterii moarte sau bacterii fara efecte caracteristice asupra sanatatii umane,” spune ISAPP. Specificatii Definitia FAO/OMS specifica " probioticele sunt microorganisme care atunci cand sunt administrate in cantitate adecvata confera un beneficiu sanatatii corpului gazda ". Include de asemenea si definitia genului, speciei si tulpinii, siguranta in utilizare si cercetari efectuate asupra eficacitatii pe om. ISAPP sublimiaza ca propriile sale clarificari, se adauga specificatiilor FAO/OMS. Principalele aspecte privitor la utilizarea probioticelor in alimente sunt : · Probioticul trebuie sa fie viu atunci cand este administrat · Probioticul trebuie sa aiba evaluari anterioare efectuate, care sa documenteze beneficiile pe care le aduce starii de sanatate a gazdei. · Probioticul trebuie ca din punct de vedere a taxonomiei sa fie un microb definit sau o combinatie de microbi definiti (gen, specie si tulpina) · Probioticul trebuie sa fie sigur in utilizare, conform scopului declarat. Grupul doreste ca aceste clarificari sa ofere mai multe detalii asupra modului de utilizare a termenul de probiotic, care poate fi folosit si pentru alte produse probiotice, altele decat cele din sfera alimentelor si suplimentelor alimentare. “Eforturile FAO/OMS au fost concentrate special pe alimentele care folosesc probiotice; oricum, definitia avansata de acest grup este suficient de cuprinzatoare ca sa acopere o gama de preparate probiotice si la ce folosesc.” Aceasta include folosirea probioticelor in medicamente, suplimente, hrana animalelor si vaccinuri cu bacterii vii, desi cerintele pentru stabilirea eficacitatii si sigurantei in folosire sunt diferite pentru fiecare categorie de probiotice in parte, spune grupul. Clarificarile ISAPP asupra definitiei ‘probiotic’: Probioticele sunt microorganisme vii, care atunci cand sunt administrate in cantitate adecvata confera beneficii starii de sanatate organismului gazda. (FAO 2001)1 Aria probioticelor se dezvolta rapid, fiind evidentiata de cresterea numarului studiilor si a cercetarilor in domeniu, la care se adauga faptul ca publicul larg este mult mai familiarizat astazi cu notiunea de probiotic. De-a lungul anilor definita FAO/OMS asupra probioticelor este mai degraba aplicabila comunitatilor stiintifice, industriale si legislative, atata vreme cat sunt interpretate corect. Exemple de utilizare gresita a termenului exista atat in aria comerciala, (unde termenul este folosit fara suportul studiilor clinice umane, ce pot demonstra efectele benefice pe care probioticele le au asupra starii de sanatate umana), cat si in aria stiintifica, unde termenul este utilizat pentru a descrie bacteriile componente, bacteriile moarte sau bacteriile cu efecte necaracteristice asupra starii de sanatate umana.. Clarificarile de mai jos ofera o detaliata analiza asupra utilizarii termenului ‚probiotic’. Intentia este de a creste precizia cercetarilor de baza, a studiilor clinice, dar si de a facilita munca grupurilor de intiativa legislativa, ce considera importante toate chestiunile legate de siguranta in utilizare a probioticelor si protectia consumatorului. Utilizarea in alimente Atunci cand sunt coroborate cu specificatiile subliniate de FAO/OMS, Grupul Lucrativ de Evaluare a Probioticelor in Alimente (2002) subliniaza ca aspectele cheie ale definitiei includ: * Un probiotic trebuie sa fie viu cand este administrat * Un probiotic trebuie sa treaca printr-o evaluare controlata care sa documenteze efectele benefice asupra starii de sanatate * Un probiotic trebuie sa fie, conform taxonomiei, un microb definit, sau o combinatie de microbi(gen, specie si tulpina, definite clar) * Un probiotic trebuie sa fie sigur in utilizare, conform scopului pentru care este administrat 2 tipuri de declaratii sunt disponibile pe alimente in SUA. Conform articolelor privitoare la etichetare din legea US Nutrition Labeling and Education Act din 1990 (conf. reglementarilor din 6 ianuarie, 1993), numai “relatia boala/substanta activa" sau mai specific "riscul reducerii bolii" sunt declaratii acceptate pe produsele alimentare. In plus declaratiile care leaga alimentul de functionarea normala a structurilor corpului umana sunt permise. Ambele tipuri de declaratii solicita studii clinice. In Europa, Directiva Consiliului 2000/13/EC referitoare la etichetarea, prezentarea si publicitatea alimentelor, interzic atribuirea proprietatilor oricarui aliment in prevenirea, tratarea sau vindecarea vreunei boli umane, sau sa faca referire la acestea. In plus, reglementarea (EC) 1924/2006 referitoare le declaratiile de sanatate si nutritie pe alimente specifica ca declaratiile trebuie sa descrie sau sa se refere la: - efectele nutrientului sau a substantei active asupra functiilor organismului uman, inclusiv asupra functiilor comportamentale si psihologice, slabirea si managementul greutatii. - reducerea riscurilor de imbolnavire, sanatatea si dezvoltarea copiilor. In termeni generali, membrii ONU au opinii diverse privitor la declaratiile asupra sanatatii si alimentelor. Cu siguranta un aliment cu microorganisme probiotice trebuie sa contina un microorganism cu taxonomie definita clar, si sunt demonstrabile, prin studiile clinice aferente, beneficii masurabile aduse sanatatii gazdei, dupa consumarea lor. Utilizarea in produse ne-alimentare Activitatile FAO/OMS au fost concentrate, in primul rand, pe utilizarea probioticelor in produsele alimentare; oricum, definitia avansata de grup a fost suficient de cuprinzatoare pentru a include o gama larga de preparate probiotice si aplicatiile lor. A fi supliment alimentar sau produs alimentar probiotic, nu este totul, intucat un microorganism probiotic poate fi utilizat in produse medicamentoase(referire la bioterapie cu bacterii vii), adaosuri microbiale(pentru uz veterinar), organisme modificate genetic si vaccinuri vii, daca sunt administrate oral. Cerintele pentru stabilirea eficacitatii si sigurantei in utilizare a probioticelor sunt diferite, in functie de diferitele subcategorii de probiotice. De exemplu, un probiotic folosit ca medicament nu trebuie sa indeplineasca numai condiiile generale FAO stipulate anterior, ci si reglementarilor nationale existente (ex, US Food, Drug, Cosmetic Act si Directiva EU 2004/27/EC despre substante folosite in tratarea si prevenirea bolilor), precum si ghidul asupra bunelor practici clinice.

 

Linii directoare FAO/OMS

 

Recomandarile privitoare la etichetare – bazate pe liniile directoare ale FAO/OMS – incurajeaza furnizarea de suficiente informatii clientilor despre eficacitatea produselor probiotice:

-etichetele trebuie sa contina toti microbii, fiecare cu genul, specia si tulpina specifica.  Important este ca tulpina desemnata sa nu induca in eroare consumatorul asupra functionalitatii tulpinii.

-numarul fiecarui component microbian trebuie mentionat, ca sa reflecte astfel numarul de bacterii vii in produs, la sfarsitul perioadei de garantie a acestuia, si nicidecum la data productiei.

-informatii asupra unei depozitari adecvate trebuie clar specificate.

-declaratiile privind eficacitatea produsului trebuie listate, sa fie reale si sa nu induca in eroare consumatorul. Trebuie sa se bazeze pe studii clinice documentate asupra eficientei tulpinii specifice folosite in produs, si trebuie sa ia in consideratie impactul pe care-l au transportul, alte ingrediente active sau alte bacterii din produs.

-modul de utilizare trebuie specificat, ca si doza recomandata, bazandu-se pe eficacitatea dozei recomandate in urma studiilor clinice umane. Consumatorul tinta trebuie sa fie specificat in cazul suplimentelor alimentare, in timp ce pentru produsele probiotice alimentare si bauturi probiotice consumatorul tinta este considerat ca fiind populatia, la modul general.

-produsul trebuie sa aiba inscriptionat un numar de contact pentru a raporta orice efecte adverse.

 

 

Noi declaratii

 

REFERINTE

1. Food and Agriculture Organization of the United Nations (FAO). 2001. Health and Nutritional Properties of Probiotics in Food including Powder Milk with Live Lactic Acid Bacteria,

http://www.who.int/foodsafety/publications/fs_management/en/probiotics.pdf

2. Briand V, Buffet P, Genty S, et al. Absence of efficacy of nonviable Lactobacillus acidophilus for the prevention of traveler’s diarrhea: a randomized, double-blind, controlled study. Clin Infect Dis 2006; 43:1170–5.

3. Southcott E, Tooley KL, Howarth GS, Davidson GP, Butler RN. Yoghurts containing probiotics reduce disruption of the small intestinal barrier in methotrexate-treated rats. Dig Dis Sci. 2008 Jul;53(7):1837-41.

4. Food and Agriculture Organization of the United Nations (FAO). 2002. Guidelines for the Evaluation of Probiotics in Food. ftp://ftp.fao.org/es/esn/food/wgreport2.pdf

 

http://www.who.int/foodsafety/publications/fs_management/en/probiotics.pdf  2. Briand V, Buffet P, Genty S, et al. Absence of efficacy of nonviable Lactobacillus acidophilus for the prevention of traveler’s diarrhea: a randomized, double-blind, controlled study. Clin Infect Dis 2006; 43:1170–5. 3. Southcott E, Tooley KL, Howarth GS, Davidson GP, Butler RN. Yoghurts containing probiotics reduce disruption of the small intestinal barrier in methotrexate-treated rats. Dig Dis Sci. 2008 Jul;53(7):1837-41. 4. Food and Agriculture Organization of the United Nations (FAO). 2002. Guidelines for the Evaluation of Probiotics in Food. ftp://ftp.fao.org/es/esn/food/wgreport2.pdf 5. International Life sciences Institute Europe (ILSI). 2004. Process for the Assessment of scientific Support for Claims on Food (PASSCLAIM). http://europe.ilsi.org/publications/ecprojects/passclaimphase2.htm 6. U.S. Food and Drug Administration (FDA). 2007. Evidence Based review System for the Scientific Evaluation of Health Claims. http://www.cfsan.fda.gov/~dms/hclmgui6.html 7. U.S. Food and Drug Administration (FDA). 2004. Substantiation for Dietary Supplement Claims Made Under Section 403(r) (6) of the Federal Food, Drug, and Cosmetic Ac. http://www.cfsan.fda.gov/~dms/dsclmgui.html 8. Evidence for Health Claims on Food: How Much is Enough? Canadian Nutrition Congress meeting, Winnipeg, CANADA. 2007. http://jn.nutrition.org/cgi/content/full/138/6S-I/1189S 9. Guide to Nutrition Labeling and Educational Act (NLEA) Requirements http://www.fda.gov/ora/inspect_ref/igs/nleatxt.html#EXEMPTIONS%20AND%20SPECIAL 10. Council Directive 2000/13/EC on labeling, presentation and advertising of foodstuffs http://www.fsai.ie/legislation/food/eu_docs/Labelling/General%20Labelling%20Provisions%20for% 20Foodstuffs/Dir%202000.13%20EC.pdf 11. Regulation (EC) 1924/2006 on Nutrition and Health Claims made on Food http://www.fsai.ie/legislation/food/eu_docs/Labelling/Cor_Reg1924_2006.pdf